Draco-ul a fost stindardul de luptă al dacilor, un simbol distinctiv al identității și al spiritului lor războinic.
Avea forma unui cap de lup, confecționat din metal, atașat unui corp tubular din material textil, asemănător unui dragon sau balaur. Datorită designului ingenios, în luptă, vântul care trecea prin stindard producea un sunet strident și înfricoșător, menit să intimideze inamicii și să insufle curaj soldaților daci.
Draco-ul a reprezentat o combinație între simbolismul lupului și cel al dragonului, două figuri mitice cu semnificații profunde pentru cultura dacilor. Lupul era asociat cu protecție și putere, fiind un animal venerat de daci, iar dragonul/balaurul era văzut ca o creatură cu puteri supranaturale, simbol al vigilenței și forței.
Se crede că acest stindard avea și o funcție spirituală, invocând protecția zeilor asupra războinicilor. Apariția sa este menționată în mai multe surse antice, iar imaginea lui a fost sculptată pe Columna lui Traian, confirmând rolul său semnificativ în cultura dacilor.
Draco pe Columna lui Traian – © Radu Oltean / Wikimedia Commons / CC BY-SA 3.0