AMII Static

Domnia Regelui Ferdinand I (1914-1927) a fost marcată de evenimente esențiale, precum Primul Război Mondial și Marea Unire de la 1918, care au dus la crearea României Mari.

Ferdinand I a devenit rege în 1914, după moartea unchiului său, Carol I. Deși provenea din Casa de Hohenzollern și avea legături strânse cu Germania, a ales să își respecte angajamentul față de România. În 1916 a fost numit „regele loial”, deoarece a decis ca România să intre în război împotriva Puterilor Centrale, în ciuda originii sale germane.

Sub conducerea sa, România a reușit să-și îndeplinească idealul național prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat.

În perioada interbelică, Ferdinand a susținut reforme importante, printre care: votul universal, reforma agrară (1921), prin care a fost distribuit pământ țăranilor și constituția din 1923 – care a consolidat statutul de stat național unitar al României.