Alcoolul, antidepresiv? Ce spun sinapsele?

Multe persoane consideră că alcoolul este un stimulent, pentru că accelerează ritmul inimii și crește frecvența respiratorie. De fapt, alcoolul este un depresiv al funcțiilor sistemului nervos. În funcție de concentrația sa în sânge, efectele pot varia de la respirație accelerată, alterarea gândirii și pierderea coordonării mișcărilor până la pierderea cunoștinței și deces.

Depresivele acționează în organism asemenea frânelor unei mașini. Efectul lor este reducerea fluxului de informație între neuroni la nivelul sinapselor.

Reamintiți-vă structura sinapsei și rolul mediatorilor chimici. Observați în imagine, prin comparație, funcționarea normală a sinapsei, respectiv modificarea situației în prezența alcoolului. La nivelul componentei post-sinaptice, alcoolul se atașează de receptorii pentru mediatorul chimic și blochează transmiterea sinaptică.

Alcoolul este un drog, poate produce dependență.

Un fake: droguri „recreaționale”

Milioane de tineri care consumă droguri „recreaționale” se lasă păcăliți prin folosirea acestui cuvânt, ca și cum această distracție nu ar avea legătură cu adicția (dependența).

Efectele substanțelor adictive asupra sistemului nervos și a organismului, în general, sunt foarte bine cunoscute. Substanțe pot avea efecte:

• stimulante/excitatoare – metamfetamina, ketamina, cocaina, ecstasy; produc euforie, o stare de bine, accelerează respirația și frecvența bătăilor inimii; sunt puternic adictive, iar efectele secundare sunt anxietate, paranoia, depresie; în doze necontrolate, cauzează colaps respirator și cardiac, hemoragii cerebrale;

• stimulante și halucinogene – ketamina, ecstasy, ritalina; creează iluzii perceptive, consumatorul crede ca aude sunete sau vede obiecte care nu sunt prezente; efectele secundare sunt stări somatice de rău, crampe musculare, tulburări de vedere, febră, tremurături; în doze necontrolate cauzează infarct și accidente vasculare cerebrale fatale;

• depresive pentru sistemului nervos – GHB (gamma-hidroxibutirat); încetinesc activitatea creierului, ducând la relaxare, somnolență și anxietate redusă, însă pot cauza colaps respirator și comă.

Toate aceste droguri sunt ilegale. Acest lucru nu le face interesante și nici recreaționale. Ele prezintă un risc sigur de abuz și dependență.

Fumatul și sănătatea – o legătură mortală

Suntem preocupați, pe bună dreptate, de poluarea aerului din orașele noastre, cauzată de trafic și activități industriale. Însă, prin comparație, aerul respirat în oraș ar putea fi considerat „inofensiv” față de cel inhalat de milioane de oameni, voluntar (!), prin fumat. Încărcat cu substanțe toxice în concentrații mari, fumul de țigară este un agresor care distruge țesuturile cu care intră în contact (în ciuda eforturilor celor care vând țigări de a ne convinge că, inhalând produsele lor, nu fumăm, ideea de mai sus este valabilă pentru orice tip de țigară și oricare variantă de fumat). Este simplu: organismul are nevoie doar de oxigenul din aer. Orice altceva inhalăm va avea efecte nocive.

Înrăutățind situația, nicotina, una dintre substanțele conținute în fumul de țigară, produce dependență (adicție), ținându-i pe oameni captivi în obiceiul de a fuma.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, consumul de tutun cauzează peste 8 milioane de decese în fiecare an, majoritatea (7 milioane) rezultând din consumul direct de tutun, iar restul din expunerea pasivă la fum.

Știi (de) ce fumezi? Inventarul chimic al fumului de țigară

Probabil, când un tânăr decide să fumeze nu începe prin a citi instrucțiuni. Totuși, știm că trebuie să luăm decizii proprii, informați. Fumul de țigară conține substanțe periculoase care distrug mucoasa căilor respiratorii și țesutul pulmonar.

Iată ce fumezi:

• dioxid de sulf – paralizează cilii celulelor mucoasei tractului respirator. Ce consecințe crezi că are acest fapt?

• dioxid de azot – pătrunde adânc în plămâni și se dizolvă în apa din alveole, formând acid azotic; similar, din dioxidul de sulf se formează acid sulfuric; ambii acizi erodează pereții subțiri ai alveolelor, cauzând emfizem pulmonar;

• gudron din țigări – este un amestec lipicios, negru, format din reziduul rezultat în urma arderii tutunului și a altor substanțe din țigară; conține particulele toxice cu carbon care se lipesc (aderă) pe toate suprafețele întâlnite: laringe, trahee, bronhii, apoi pătrund adânc în plămâni, se depun în alveolele pulmonare, transformând țesutul sănătos într-o acumulare de substanțe cancerigene; oriunde se lipesc, aceste substanțe pot produce mutații ale celulelor, ceea ce explică de ce fumătorii au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta cancer laringian și al cavității bucale în comparație cu nefumătorii.

Pentru fumători, riscul de a dezvolta cancer pulmonar este de 11-25 de ori mai mare decât în cazul nefumătorilor.