Gene, mutații și adaptări

Toate mutațiile sunt utile pentru supraviețuire?

O mutație a genei care controlează formarea pigmenților (și, prin aceasta, culoarea părului) poate face ca blana unui pui de cerb să fie albă, lipsită de culoare (albinism). Chiar dacă astfel ni s-ar părea „mai frumos”, firesc este să ne întrebăm dacă înfățișarea lui îi va fi de folos în lupta pentru supraviețuire. Un cerb alb va fi mult mai ușor de văzut de către prădători, în comparație cu indivizii de culoare brună, care se camuflează mai bine în peisaj. Albinismul apare la diferite specii de mamifere. În cazul omului, care credeți sunt dezavantajele acestei mutații?

Care sunt mutațiile care contează în evoluție?

Toate celulele corpului conțin ADN, ceea ce înseamnă că mutațiile pot să apară oriunde. Dar nu toate mutațiile contează în evoluție.

Mutațiile apărute în celulele somatice (ale corpului) nu vor fi transmise urmașilor. De exemplu, o mutație somatică a determinat colorarea parțială diferită a petalelor la lalea. Semințele acestei plante nu vor transmite mutația.

Cancerul este produs de mutații ale unor celule cu localizări somatice (de exemplu, din creier, intestin, sân etc.), care încep să se dividă haotic. Aceste mutații afectează individul, dar nu vor fi transmise urmașilor.

Mutațiile care pot avea efecte asupra evoluției și biodiversității sunt cele apărute în ADN-ul celulelor reproducătoare (ovule și spermatozoizi); acestea pot fi transmise urmașilor.

Mutațiile nu răspund unei „nevoi” a organismului, ci sunt întâmplătoare.

Apariția unei mutații nu are legătură cu utilitatea ei probabilă. Așadar, mutațiile pot fi, în mod absolut întâmplător, utile, neutre sau dăunătoare.