Autoevaluare

I.

1. a, c;

2. b;

3. a, d.

II.

Afirmație	Adevărat/Fals	Argumentare
Toate celulele din corpul uman conțin exact același material genetic.	Adevărat	Cu excepția celulelor sexuale (ovule și spermatozoizi), toate celulele corpului conțin același ADN. Diferențele apar din cauza modului în care genele sunt activate sau dezactivate în funcție de tipul de celulă.
Dacă doi părinți au ochi albaștri, copilul lor poate avea ochi căprui.	Fals	Ochii albaștri sunt considerați o trăsătură recesivă. Dacă ambii părinți au ochi albaștri, înseamnă că nu au gena pentru ochi căprui și copilul va avea tot ochi albaștri.
Fenotipul unui individ depinde doar de genotip.	Fals	Fenotipul este rezultatul combinației dintre genotip și factori de mediu. De exemplu, o persoană poate avea predispoziție genetică pentru a fi înaltă, dar o dietă săracă în nutrimente poate împiedica atingerea acestei înălțimi.
În cazul unui genotip heterozigot, gena care va determina caracterul este gena de la mamă.	Fals	Gena care determină caracterul este gena dominantă. Ea poate fi moștenită de la oricare dintre cei doi părinți atât timp cât acesta prezintă gena dominantă.

III.

1. Genetica este știința care studiază modul în care trăsăturile sunt transmise de la părinți la urmași.

2. Trăsăturile moștenite sunt transmise de la ascendenți la descendenți.

3. Pentru a-și manifesta caracterul gena recesivă trebuie să fie în genotip homozigot.

IV. A – celulă, B – nucleu, C – cromozom, D – ADN, E – genă; a – centromer, b – cromatidă, c – gene alele, d/e – adenină/timină (timină/adenină), f/g – citozină/guanină (guanină/citozină), h – glucid (dezoxiriboză), i – fosfat (grupare fosfat)
Genotip homozigot: cc, CC; Genotip heterozigot: cC, Cc

V. Deși diferența dintre ADN-ul nostru și cel al cimpanzeilor este mică (1-2%), ea afectează gene importante care controlează dezvoltarea creierului, modul în care creștem și chiar comportamentul nostru.
Motive pentru care suntem diferiți

• Reglarea genelor – Nu doar genele în sine sunt importante, ci și când și cum sunt activate. De exemplu, mici schimbări în genele care controlează dezvoltarea creierului pot face o mare diferență.

• Mutațiile-cheie – Chiar dacă ADN-ul este foarte asemănător, mutațiile din genele importante au creat diferențe fizice și cognitive.

• Factori de mediu și culturali – Oamenii au evoluat în medii diferite față de cimpanzei și au dezvoltat limbaj, gândire abstractă și tehnologie.

Poate o diferență de 1-2% să creeze o specie complet nouă?

Da! Chiar și o mică diferență în ADN poate duce la schimbări majore în organism. De exemplu, diferențele dintre un om și un cimpanzeu sunt mult mai mari decât cele dintre doi oameni, chiar dacă genetic sunt doar 1-2% diferiți. Aceasta arată cât de important este nu doar procentul de ADN comun, ci și modul în care genele sunt utilizate.

VI.

1. Răspuns corect: d

2. Analiza pedigree-ului:

Maria este heterozigotă pentru gena daltonismului. Știm acest lucru deoarece ea nu este daltonistă, dar tatăl ei a fost. Deoarece un bărbat își transmite singurul său cromozom X fiicelor, Maria trebuie să fi moștenit de la tatăl ei alela recesivă pentru daltonism.

Daltonismul bunicului matern al Mariei nu contează în cazul ei, deoarece X-ul moștenit de la mama sa trebuie să conțină alela dominantă pentru vedere normală.

Mihai, soțul Mariei, are daltonism, ceea ce înseamnă că are o singură alelă recesivă pe cromozomul său X.

Răspunsuri:

a. Probabilitatea ca Matei să fie daltonist este de 50% (1 din 2). Băieții moștenesc cromozomul X de la mamă și cromozomul Y de la tată. Cum Maria are un X cu alela normală și un X cu alela pentru daltonism, Matei are o șansă egală de a moșteni oricare dintre ele.

b. Dacă Matei este daltonist, el a moștenit alela recesivă pentru daltonism de la mama sa, Maria, care la rândul ei a moștenit-o de la tatăl său (bunicul patern al lui Matei). Mihai nu are nicio influență, deoarece băieții primesc doar cromozomul Y de la tată, iar cromozomul Y nu conține gena responsabilă pentru daltonism.

c. Arborele genealogic al familiei trebuie să arate transmiterea alelei pentru daltonism de la tatăl Mariei la ea și apoi la Matei.

c. Dacă Mihai nu ar fi fost daltonist, acest lucru nu ar afecta deloc probabilitatea ca Matei să fie daltonist, deoarece Mihai nu transmite cromozomul X fiului său. Probabilitatea ca Matei să fie daltonist ar rămâne tot 50%, depinzând exclusiv de ce cromozom X primește de la Maria.